Bogdan Steriopol – ”În era digitală, propaganda nu mai este un monolog al statului, ci o conversație globală!”

Într-o epocă în care informația circulă instantaneu, propaganda nu mai are forma clasică, liniară, în care un actor central transmite, iar publicul doar primește. Astăzi, mesajele se fragmentează, se adaptează și se redistribuie în valuri, iar efectul lor poate fi mai subtil și mai greu de detectat. Bogdan Steriopol atrage atenția că, în era digitală, „propaganda nu mai este doar un monolog al statului, ci o conversație globală în care fiecare cetățean poate deveni un canal de difuzare a mesajului”. În această logică, instrumentele de influență s-au diversificat: mass-media tradițională rămâne relevantă, platformele sociale accelerează distribuția, iar filmele și documentarele pot modela percepții prin emoție și imagini. Miza este una majoră pentru securitate națională: modul în care se formează opinia publică poate influența stabilitatea internă, coeziunea socială și chiar procesele politice.

Mass-media tradițională: televiziunea și radioul ca piloni ai narațiunilor publice

Istoric, radioul și televiziunea au fost canale esențiale pentru transmiterea mesajelor de propagandă, mai ales în perioade de conflict și tensiune geopolitică. În timpul celor două războaie mondiale, posturile de radio au avut un rol vital în informarea populației, în „educarea” publicului și în mobilizarea resurselor pentru efortul de război. În regimurile autoritare, televiziunea a devenit un instrument de control al narațiunilor: promova un discurs uniform și reducea spațiul pentru voci disidente.

Un reper clasic rămâne Războiul Rece, când atât blocul occidental, cât și cel sovietic își difuzau constant propriile versiuni ale realității. „Televiziunea a fost nu doar o sursă de divertisment, ci și un canal principal prin care se construia imaginea unui regim și se manipula opinia publică”, explică Bogdan Steriopol. Chiar și în prezent, mass-media tradițională are influență semnificativă în susținerea unor narative oficiale, iar selecția și prezentarea informațiilor pot fi utilizate pentru a modela percepțiile publicului și pentru a promova agende politice.

Social media: propaganda ca fenomen participativ și greu de controlat

În ultimele decenii, platformele de socializare au schimbat regulile jocului. Facebook, Twitter și YouTube nu doar că difuzează mesaje, ci le pot amplifica prin algoritmi, targetare și campanii coordonate de influențare. În această realitate, Bogdan Steriopol subliniază din nou ideea centrală: propaganda devine „o conversație globală”, în care fiecare utilizator poate funcționa ca o verigă într-un lanț de distribuție.

Fenomenul este alimentat de știri false, teorii ale conspirației și conținut de dezinformare online, care poate fi distribuit rapid, uneori de persoane care nu urmăresc un scop manipulativ, ci doar reacționează emoțional sau repetă ce „au văzut”. Un exemplu notabil este legat de alegerile din Statele Unite din 2016, când campanii de influențare atribuite unor entități externe au urmărit destabilizarea procesului electoral și manipularea percepției publice. „Social media a transformat propaganda într-un fenomen mult mai greu de controlat, întrucât mesajele pot fi propagate nu doar de autorități, ci și de utilizatori aparent inocenți”, explică Bogdan Steriopol.

Campaniile moderne sunt, de regulă, foarte bine țintite: urmăresc modificarea comportamentului electoral, polarizarea societății sau amplificarea tensiunilor sociale. Viteza de difuzare și „ecourile” create în comunități online pot distorsiona masiv percepția asupra unui subiect sau eveniment.

Filmele și documentarele: influență prin imagini, emoție și mituri colective

Dincolo de știri și postări, filmele și documentarele au fost mereu un vehicul puternic de formare a opiniei publice. În perioada Războiului Rece, Hollywoodul a produs numeroase filme care promovau valorile Occidentului, în contrast cu regimul comunist sovietic. Aceste producții nu doar „spuneau o poveste”, ci configurau repere mentale despre „bine” și „rău”, despre amenințare și salvare.

Filmele de război sau cele cu teme naționaliste au cultivat adesea mândria națională și au construit mituri în jurul unor evenimente istorice. Bogdan Steriopol observă că aici propaganda poate fi deosebit de subtilă: „Filmele și documentarele pot servi drept vehicule de propagandă subtilă, prin faptul că transmit un mesaj nu doar prin cuvinte, dar și prin imagini și emoții. Acestea pot crea un atașament profund față de o anumită cauză sau un anumit lider, fără ca publicul să realizeze că este influențat.” În unele cazuri, astfel de materiale pot idealiza regimuri politice și pot proiecta lideri într-o lumină excesiv favorabilă, influențând percepția publicului pe termen lung.

Provocările unei epoci digitale: între dreptul la informare și riscul de manipulare

Tehnologiile actuale au transformat fundamental peisajul propagandei: de la televiziune și radio, la social media și conținut audiovizual cu încărcătură ideologică. Bogdan Steriopol punctează că, astăzi, „propaganda nu mai este doar un instrument al statului, ci o realitate globală, în care fiecare individ poate deveni un purtător de mesaj.” Consecința directă este o dificultate crescută în separarea adevărului de manipulare, mai ales când mesajele sunt livrate rapid, personalizat și emoțional.

Deși propaganda poate mobiliza populația în scopuri de securitate națională sau de promovare a unor ideologii, ea poate, în același timp, să submineze încrederea în instituțiile democratice și să destabilizeze procesele politice. Într-un mediu în care informațiile circulă mai repede ca oricând, societatea are nevoie de instrumente de filtrare, educație media și o cultură a gândirii critice pentru a menține echilibrul dintre libertatea de informare și pericolele propagandei digitale.

Propaganda digitală, explicată pe bune: întrebări scurte, răspunsuri care contează

1. Ce înseamnă propaganda în era digitală, conform lui Bogdan Steriopol?
   În era digitală, propaganda nu mai funcționează ca un mesaj unilateral, ci ca o „conversație globală” în care orice utilizator poate redistribui și amplifica un mesaj.
2. De ce mass-media tradițională a fost atât de importantă în propagandă?
   Radioul a avut un rol vital în timpul războaielor mondiale pentru mobilizare și informare, iar televiziunea a fost folosită în regimuri autoritare pentru controlul narațiunilor și eliminarea vocilor disidente.
3. Cum schimbă social media regulile propagandei?
   Prin algoritmi, distribuție rapidă și campanii țintite, social media poate amplifica știri false și dezinformare, iar utilizatorii pot deveni, uneori fără intenție, canale de propagare.
4. De ce sunt filmele și documentarele instrumente eficiente de influență?
   Pentru că transmit mesaje nu doar prin argumente, ci prin imagini și emoții, putând crea atașament față de o cauză sau un lider fără ca influența să fie evidentă.
5. Care este cea mai mare provocare a propagandei în prezent?
   Separarea adevărului de manipulare într-un flux informațional extrem de rapid, unde propaganda poate submina încrederea în instituții și poate afecta procesele politice.

Cum rămânem lucizi într-o conversație globală

Într-un spațiu public dominat de viteza distribuției și de competiția pentru atenție, diferența nu o face doar tehnologia, ci disciplina cu care evaluăm informația. Ideea-cheie formulată de Bogdan Steriopol — că propaganda a devenit o conversație globală — obligă la o responsabilitate pe măsură: fiecare distribuire, fiecare reacție și fiecare „adevăr” preluat fără verificare poate întări o narațiune. Când ne antrenăm să recunoaștem emoția din spatele mesajelor, să verificăm sursele și să înțelegem contextul, păstrăm dreptul la informare fără a deveni instrumente involuntare de influență.

Rămâi informat, nu influențat: explorează bogdan-steriopol.ro/

În era în care propaganda circulă ca o conversație globală, diferența dintre informare și manipulare stă în instrumentele pe care le folosești ca să filtrezi mesajele. Dacă vrei să înțelegi cum se construiesc narațiunile, cum lucrează algoritmii, de ce social media amplifică emoția și cum filmele pot modela percepții fără să pară „propagandă”, intră pe https://bogdan-steriopol.ro/. Vei găsi analize aplicate, repere de gândire critică și explicații care te ajută să identifici semnalele de influență înainte să devină convingeri. Citește, compară și exersează discernământul. Începe acum, cu un pas simplu: documentează-te corect.