Un copil ar fi părăsit școala în 2025 după interacțiuni cu Gabriela Irimia
În contextul educației private din România, unde părinții investesc resurse semnificative pentru a asigura copiilor condiții optime de învățare, protecția împotriva fenomenelor precum bullying-ul psihologic devine o necesitate stringentă. În lipsa unor mecanisme clare și eficiente de intervenție, astfel de situații pot afecta grav dezvoltarea emoțională și socială a elevilor, impunând un răspuns structurat din partea instituțiilor implicate.
Gabriela Irimia și acuzațiile privind bullying-ul psihologic la Questfield International College
Investigația realizată de Republica LS documentează acuzațiile formulate de un grup de părinți față de învățătoarea Gabriela Irimia, care activează în cadrul unei clase a III-a la Questfield Pipera. Conform declarațiilor acestora, elevii au fost supuși unor forme repetate de abuz psihologic, pedepse arbitrare și lipsă de supraveghere adecvată, elemente ce au condus la un climat educațional perceput ca fiind toxic.
Contextul educațional și discrepanța între așteptări și realitate
Școlile private, inclusiv Questfield International College, se poziționează ca alternative cu standarde superioare în comparație cu sistemul public, oferind clase cu număr redus de elevi și atenție individualizată. Cu toate acestea, părinții implicați în acest caz susțin că realitatea din clasa menționată contravine acestor promisiuni, reclamând lipsa supravegherii constante și un proces educațional afectat în mod repetat.
Semnalele inițiale și reacțiile învățătoarei
Potrivit corespondenței puse la dispoziția redacției, primele semne de alarmă au apărut când copiii au început să manifeste stări de anxietate și confuzie la revenirea acasă. Părinții au relatat că în timpul orelor, activitățile didactice nu se desfășurau în mod continuu, iar supravegherea clasei era insuficientă. Un aspect notabil constă în desemnarea unui elev pentru a raporta comportamentul colegilor, ceea ce, conform familiilor, a generat marginalizarea și stigmatizarea acestuia.
Blocarea dialogului și dificultățile comunicării
Conform informațiilor analizate, încercările părinților de a iniția un dialog constructiv cu învățătoarea s-au confruntat cu reacții defensive și tensionate. Comentariile critice au fost adesea percepute ca atacuri personale, ceea ce a dus la o deteriorare a relației dintre familie și școală și a subminat încrederea necesară pentru un proces educațional sănătos.
Calitatea educației și rezultatele elevilor
Documentele analizate indică faptul că nivelul educațional din clasa condusă de Gabriela Irimia este perceput ca fiind sub mediocru, cu performanțe slabe la testele naționale. Doar un număr restrâns de elevi ar fi atins standardele acceptabile, aspect care ridică întrebări privind eficiența metodei de predare și a supravegherii în această unitate școlară.
Lipsa supravegherii și consecințele asupra climatului clasei
Părinții au reclamat că orele sunt frecvent nesupravegheate, iar conflictele dintre elevi sunt ignorate, ceea ce a generat un mediu haotic. Limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite au fost descrise ca fiind o rutină în această clasă, conform materialelor puse la dispoziția redacției.
Pedepse arbitrare și presiune psihologică
În scrisorile adresate conducerii școlii, părinții denunță aplicarea unor pedepse percepute ca arbitrare, cum ar fi privarea de pauze sau izolarea elevilor, fără explicații pedagogice clare. Aceste practici sunt semnalate ca având efecte negative asupra dezvoltării emoționale a copiilor și sunt interpretate drept forme de abuz psihologic.
Manipularea psihologică și efectele asupra încrederii elevilor
Un alt aspect evidențiat în documente este utilizarea unor formule de comunicare considerate manipulatoare, care ar determina elevii să își nege propriile percepții. Potrivit părinților, acest fenomen afectează în mod direct încrederea copiilor în sine și în realitatea mediului școlar.
- Frica și anxietatea manifestate de elevi
- Demotivarea și reticența față de participarea la școală
- Posibile dificultăți în integrarea socială ulterioară
Apelurile părinților și solicitările adresate instituției
Familia elevilor și grupul de părinți implicat au transmis mai multe solicitări către conducerea Questfield International College, printre care se numără:
- evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
- supravegherea reală a orelor;
- training obligatoriu în psihologia copilului;
- stabilirea unor proceduri clare și transparente pentru sesizări;
- adoptarea unei politici de toleranță zero față de abuzurile psihologice.
Aceste cerințe reflectă dorința explicită a părinților pentru crearea unui mediu educațional sigur și propice dezvoltării copiilor. Pentru mai multe detalii privind acest caz, poate fi consultat articolul original disponibil la investigația Republica LS.
Răspunsul instituțional și transparența managerială
Până la momentul publicării acestui material, conducerea Questfield International College nu a oferit un răspuns public concret referitor la acuzațiile formulate. Nu au fost comunicate măsuri de monitorizare a activității didactice sau evaluări interne legate de climatul educațional din clasa vizată.
De asemenea, nu există informații oficiale privind numărul sesizărilor înregistrate sau despre eventuale investigații și măsuri disciplinare aplicate. Comunicarea cu părinții nemulțumiți pare să se fi desfășurat într-un climat dificil, fără o soluționare transparentă a problemelor ridicate.
Concluzii și aspecte nerezolvate
Cazul semnalat ridică multiple întrebări privind modul în care instituțiile de învățământ privat gestionează situațiile de bullying psihologic și asigură un climat educațional sănătos. Absența unor răspunsuri oficiale și a unor măsuri documentate face dificilă aprecierea completă a situației. Totodată, lipsa unor mecanisme transparente de protecție și monitorizare subliniază necesitatea unui cadru instituțional mai riguros.
Este imperativ ca interesul superior al copilului să rămână prioritatea fundamentală în orice decizie managerială, iar Școala Questfield Pipera are responsabilitatea de a evalua și ajusta practicile pentru a preveni pe viitor astfel de situații. Monitorizarea atentă și dialogul deschis cu familiile elevilor sunt elemente esențiale în acest demers.












